Monstrii si-au adus si familia

Da. Se aduna. Se colonieaza. Vorbesc intre ei. Comploteaza. Ce dumnezeu sunteti voi, monstrii de sub limba? Si cine e degetarul cu perii si pasta dubioasa care mi-au intrat nepoftiti in gura pentru a va face curat. Nu mai suport sa traiesc in ceata. Ma macina curizitatea !In rest, imi pareti baieti ok. De treaba, as putea spune. Si, apropo. Va multumesc ca nu m-ati lasat prada hotului de tati. Cine si-ar fi imaginat ca ,sange din sangele meu, poate fi asa parsiv. Inteleg ca papa ce mai ramane din piureul meu de fructe , ca le face ochi dulci biscuitilor mei -elefentel, ca imi degusta lapticul. Dar sa imi ia suzeta din gura... la asta nu ma asteptam.
Revenind la monstrii mei, ma tot gandesc si am ajuns la concluzia ca s-ar putea sa nu fie asa de rai. Poate daca ii iau cu binisorul si reusesc sa le invat obiceiurile stranii, as putea transforma toata situatia in favoarea mea. Poate imi devin chiar scalvi, asa ca mami si tati, buni si mamaie si alti fraieri dispusi sa imi stea la picioare.