Stiti melodia aia.. "Ghita, te-astept diseara la portita"? Daca raspundeti afirmativ, felicitari! Daca nu, nu-i cu suparare. E normal sa nu stiti o melodie care nu este cantata de mine si nici nu are vreun nume rasunator ca al meu. Pentru ca EU sunt Mihnea Nicolas si sunt asteptat mereu in vreo portita. Sau macar in usa de la bloc. Daca esti fetita, e musai sa ma adori. Ca asa sunt eu... adorabil.
Adorabil asa cum sunt si cum am fost si vinerea trecuta, m-am prezentat cu manuta goala la Toni. Antonia pe numele ei cel lung. Ma asteptam la o primire dragastoasa, la imbratisari tandre si mangaieri pe chelie. Cand colo....
S-a uitat indiferenta la mine, cu ochii ei albastrii si mi-a scos limba. Poftim purtare! Am trecut insa repede peste aceasta prima impresie crezand ca e mai nazuroasa. Si am inceput sa perii:am luat-o de manuta, am mangaiat-o pe piciorus, am incercat sa o ating chiar si in locuri nepermise. Nimic! Mai trecu o ora timp in care ea si-a facut somnul de frumusete si-a luat gustarica iar eu, de necaz, i-am molfolit jucariile. Inr-un final, cu ceva mai mut chef de viata, mi-a dat manuta. Si i-am luat-o! In mod clar o sa fie una din femeile vietii mele.
