Lectii de viata

Dupa impact

Duminica asta a fost plina de invataminte . Am bagat la cap urmatoarele:
1. Podeaua e mai tare decat tavanul.
2. Sa nu ma intind mai mult decat ma tine canapeaua
3. Copiii racilor au cele mai multe jucarii

Si acum sa ma explic. Duminica. Trei fraieri pe langa mine. Rasfat la maximum. Ceva talente sa atat mai tare interesul. O jucarica noua primita moca. Ca sa rezum, mediul ideal pentru a m-a pregati de viata, asa cum v-am aratat intr-o postare anterioara. Pana cand... poc. Negru in fata ochilor si tare la capatana. Concluzia nr 1: podeaua e mai tare decat tavanul, pentru ca pe ala nu am cazut niciodata. Momentan.
Au urmat lacrimi la greu, fraieri agitati si am aterizat din nou pe canapea. O noua perspectiva: piticenie. De unde si concluzia nr 2.
Cateva minute mai tarziu, m-am luat din nou cu joaca si am uitat incidentul pana cand... apare premisa care ma condus la concluzia nr 3-un catelus de plus care hamaie si se misca.
Pentru cei cu mintea mai inceata, iata si legatura cu copiii racilor. Stand pe canapea, am mers inapoi ca racul, am cazut si am primit o jucarica. Deci racii au multe jucarele pentru ca merg numai inapoi. QED

Monstrii si-au adus si familia

Da. Se aduna. Se colonieaza. Vorbesc intre ei. Comploteaza. Ce dumnezeu sunteti voi, monstrii de sub limba? Si cine e degetarul cu perii si pasta dubioasa care mi-au intrat nepoftiti in gura pentru a va face curat. Nu mai suport sa traiesc in ceata. Ma macina curizitatea !In rest, imi pareti baieti ok. De treaba, as putea spune. Si, apropo. Va multumesc ca nu m-ati lasat prada hotului de tati. Cine si-ar fi imaginat ca ,sange din sangele meu, poate fi asa parsiv. Inteleg ca papa ce mai ramane din piureul meu de fructe , ca le face ochi dulci biscuitilor mei -elefentel, ca imi degusta lapticul. Dar sa imi ia suzeta din gura... la asta nu ma asteptam.
Revenind la monstrii mei, ma tot gandesc si am ajuns la concluzia ca s-ar putea sa nu fie asa de rai. Poate daca ii iau cu binisorul si reusesc sa le invat obiceiurile stranii, as putea transforma toata situatia in favoarea mea. Poate imi devin chiar scalvi, asa ca mami si tati, buni si mamaie si alti fraieri dispusi sa imi stea la picioare.

Monstrii de sub limba II

Ramasesem dator cu un raspuns la o ghicitoare. Din pacate, nu il am si nici nu s-a declarat nimeni dispus sa ma ajute in demersul meu politienesc.. Intre timp, datele problemei s-au schimbat radical. Ghicitoarea nu mai este: ce e tare, dureros si mancaricios ci , mai degraba ce ma zgarie sub limba? Si , daca ma zgarie, de ce ma zgarie? Si cum sa fac sa se opreasca? Daca e ceva grav? Sau daca nu e, adica daca este ceva benefic, ce fac cu el? Cum il tratez, cum ii vorbesc si mai ales, cum ma joc cu el? E clar, viata devine din ce in ce mai frustranta. As inchina un pahar sa mai uit de problemele astea, dar am uitat. Sunt Mihnea, biberonar de meserie.

Cazut la datorie

Orele astea suplimentare de munca, pur si simplu ma termina. Criza, necriza o sa cer un spor de ore suplimentare.

Monstrii de sub limba

De vreo 3 zile nu prea imi sunt boii acasa. Nu stiu unde s-au dus pe vrema asta cainoasa dar e clar ca au avut un mijloc de transport cu caldura. Simt ca ceva se schimba....sub limba. Si nu e bine deloc. As intreba-o pe mami dar nu stiu cum. Si oricum uneori e cam batuta in cap. Cand eu ii zic papa" ea intelege "aua" si ma indoapa de ceai. Asa ca , momentan, raman cu ghicitoarea nerezolvata: ce este tare, dureros si mancaricios la mine sub limba?

Ma pregatesc pentru viata

prima mea dragoste

Poimaine e Valentine's Day. Si eu sunt singur:( si indragostit. Sufar ca un caine si totul din cauza dobitocilor de americani si a strategiilor lor de marketing. Mi-ar fi stat foarte bine , chiar asa singur cum sunt, in dormitorul meu cu stelute si masini, cu jucariile mele supte pana la ultima ata, in leaganul meu scartaitor si cu muzica mea de Cleyderman. Dar nu, a trebuit sa existe aceasta zi cu toate chicioseniile ei de miere, ca sa imi aminteasca de ea. O cheama Irina si este intruchiparea frumusetii pentru un bebelus ce va fi candva barbat. Nu ma prea pricep la descrieri, dar fata asta e buna rau sau ca sa fiu mai explicit, si frumoasa si desteapta si minune. Da, este o minune in toata speldoare cuvantului si s-a comportat ca atare. Adica nu a durat decat vreo 3 zile. Totul a inceput la ea acasa cand m-a ademenit in bratele ei de fata oachesa. M-a mangaiat suav pe chelie, mi-a imprumutat jucariile si m-a intrebat cu cea mai dulce voce din lume: Mihnea, ce faci? Vreo doua zile aproape ca am uitat sa urlu, atat de incantat eram, pana cand, o noua vizita mi-a spulberat sperantele. Am fost respins cu brutalitate. Nu stiu cu ce i-am gresit si cum sa o fac sa ma iubeasca din nou. Ma tot framant si nu gasesc raspunsul. Asa ca te rog, domnule Valentin, oricine ai fi tu ala, adu-mi-o pe Irina mea inapoi pana nu e prea tarziu si ma indragostesc de o alta.

am o mama- ce se face cu ea

O am de multicel. De sapte luni si o zi mai exact. A trecut, deci, ceva vreme de cand ne cunoastem si stiu deja lucruri importante despre ea. Mai intai am adulmecat-o Tot pe atunci am pipait-o si un picut mai tarziu am si zarit-o. Partea interesanta a venit insa pe la vreo luna de la momentul intalnirii. I-am descoperit instructiunile de folosire. Las asadar un mesaj pentru toti biberonarii din lume:

Instructiuni folosire o mama

• se ia o mama(dar nu una oarcare, aia care pretinde a fi a ta)
• i se urla bine in urechi, cat mai tare, mai enervant si mai des posibil
• se trage de par regulat
• se lasa la fiert in suc propriu si se aromeaza cu niscaiva mirosuri de cah
• cand a dat in foc, i se aplica un zambet, pentru fragezire
• in final, i se da drumul prin lume sa povesteasca cat esti de grozav

Ce iese?

• O marioneta cu fata zambitoare, care repeta fara obosire toate ineptiile care imi ies din gura. Si culmea, ii si place.
• Aceeasi reteta duce si la domesticiarea acestei mame. O face sa iti dea papa, apa, sa te schimbe si sa iti faca baita la ore regulate, fara sa cracneasca, decat poate in sinea ei.
• Si o mai face sa stea protapita pe langa tine, ori de cate ori ai chef de un fraier-spectator.

Pentru toate astea eu o respect si din cand in cand o si rasplatesc. Azi spre exemplu, m-am adresat direct ei spunandu-i "mama" . Bine, sincer vorbind, doream doar sa ii cer bucata de clatita pe care o infuleca cu pofta, dar mi-a iesit asa si a fost bine. Pun pariu ca in contul fericirii provocate, o pot sclavi vreo luna fara sa mai fac vreun efort. Invatati de la mine!